Copenhaga si Climategate – informatii aleatorii

Summit-ul pe teme climatice de la Copenhaga se apropie de sfarsit. Azi ar trebui sa aflam concluziile. Nu neasteptate, tinand cont ca si marinarul nostru vrea sa reduca emisiile de carbon cu 30% (a propos, de ce nu 29, 25, 31 sau de ce nu 35%?).

Intre timp, efectul Al Gore a lovit capitala micii tari nordice din plin. O furtuna de zapada a maturat Danemarca iar asta nu e tocmai un fapt comun tinand cont ca ierni serioase au fost abia 7 in ultima suta de ani. Zona Danemarcei care este cunoscuta pentru clima relativ blanda comparativ cu alte tari scandinave. Iar astea ni le zice Bloomberg.

In alta ordine de idei, protestele violente ale anarhistilor nu s-au lasat asteptate prea mult si 400 de persoane au fost arestate saptamana trecuta. Cel putin din inregistrarea de mai jos se vede ca totul era pregatit ca la carte: materiale explozibile, focuri de arma, etc.

Metamorfozele miscarilor de dreapta in SUA

Am primit recent cartea Miscarea conservatoare de Paul Gottfried si vreau s-o recomand tuturor cititorilor acestui blog. Exponent al „vechii drepte”, paleoconservatoare, Gottfried analizeaza schimbarile in conservatorismul american incepand cu anii ’50 si pana la inceputul anilor ’90.

Cartea trece prin curentele de dreapta care au marcat SUA ultimei jumatati de secol, incluzand libertarianismul cu fatelele lui, dreapta veche, dreapta populista, dreapta religioasa sau pro-life, neoconservatorismul precum si preschimbarile/aliantele acestor curente.

De remarcat este obiectivitatea scrierii, tinand cont ca autorul a fost participant direct la evenimente si nu doar un simplu spectator universitar.

Acum ma puteti intreba: de ce recomand aceasta carte in contextul in care suntem atat de departe de SUA? Ei bine, geografic suntem departe, dar macar dreptacilor le prinde bine sa vada geneza si metamorfozele unor miscari care incep sa aiba ecouri puternice si la noi (libertarianism, paleoconservatorism, neoconservatorism, miscari pro-life).

Epilogul cartii poate fi citit aici. Cartea se poate comanda direct de la editura aici. Am inteles ca in Bucuresti se gaseste deja si in librarii. 280 de pagini, 25 RON (TVA inclus).

Cum m-a radicalizat coalitia Grivco

Ei bine, banuiesc ca stiti toata povestea cu scandalul din ultimele zile, asa ca nu voi face o sinteza a tuturor filmelor si ideilor de pe bloguri/din ziare. Si banuiesc ca cei care sunteti cititori mai vechi stiti cat de mult imi place mie sa merg la vot ca sa aleg intre doua rele.

Ei bine, desi intentionam sa nu particip la turul II (la turul I am mers de fapt pentru referendum) deoarece consideram ca Basescu si Geoana sunt rele similare, „mogulii” tocmai m-au convins ca Basescu e rai pe pamant pe langa ei. Felicitari!

PS: Ma intreb cati altii au ajuns in situatia mea.

Costul (nevazut) al energiei „verzi”. Exemplul Spania

Nu intentionam sa scriu din nou pe tema asta curand, dar m-a convins Cristi prin articolul asta (a propos, e bine ca ai revenit la activitate).

Cristi insista prea mult pe principiul actiunii preventive: deoarece unii oameni considera ca ne paste o catastrofa ecologica, trebuie sa facem neaparat astfel ca s-o prevenim. Evident, pare logic si frumos, dar totusi ar trebui sa luam in considerare costurile si mai ales sa ne punem intrebarea simpla „Stim cu siguranta ca e cum zic aia?”

Nu de alta, dar principiul asta mai duce si la consecinte nefaste. Sa ne amintim de razboiul din Irak, neterminat dupa 6 ani de la inceperea sa (iar singurele arme de distrugere in masa gasite pana in prezent sunt astea). Ne putem gandi si la vaccinarea obligatorie propusa cu ocazia epidemiei de gripa noua (a propos, din cate am aflat de la altii, CEDO a spus ca vaccinarea obligatorie nu contravine drepturilor omului – iu-hu!)

Pe acelasi principiu al preventiei s-a apucat si statul spaniol sa investeasca masiv in energie alternativa. Dar se pare ca modul in care se rasfrang aceste cheltuieli peste restul economiei nu a intrat in planul de calcul al statului.

Breaking news? Da, doar ca nu in Mioritia

Stiu, dupa cum s-ar astepta toata lumea, ar trebui sa vorbesc despre alegerile iminente. Nu voi face asta, pe de o parte fiindca mi se pare prea putin important, pe de alta fiindca si-au dat deja toti cu parerea.

In schimb, o stire si evenimentul de la care a pornit au fost complet ignorate la noi. Ma refer la presa si bloguri. Cateva cautari google dupa cuvinte cheie mi-au demonstrat asta.

Dar sa termin cu suspansul si sa trec la miezul problemei: Se face ca exista un institut de cercetare al schimbarilor climatice, Climate Research Unit pe numele lui, cu locatia in Marea Britanie. Si se mai face ca un hacker a intrat cum stie el mai bine in calculatoarele respectivului institut si a luat tot ce a prins.

No comment

Mi se zicea ca…

…statul nu distorsioneaza preturile. Chiar azi. Asa ca, hai sa analizam problema. Prima pe lista sunt bancile nationale care au discretie in tiparire de moneda. Ergo, in inflatie. Ma rog, nu ca ar fi singurul mod prin care s-ar face inflatie, ar mai fi si reducerea rezervelor minime obligatorii ale bancilor. Dar despre asta alta data.

Astazi despre FED, banca centrala din SUA, deoarece am informatii proaspete in privinta inflatiei si legatura ei cu FED-ul. Nu se pot trage concluzii irefutabile, dar corelarile sunt mult prea frumoase pentru a nu fi adevarate.

Informatiile de care vorbesc sunt aici si aici.

Primul articol spune cam asa: folosind un calculator al inflatiei/deflatiei in SUA, intre 1800 si 1852, momentul in care apare o protobanca nationala in aceasta tara, avem o deflatie groaznic de clara. Ce cumparai in 1800 cu 100$ costa abia 48$ in 1852. Intre 1853 – 1913 (anul infiintarii FED), devalorizarea dolarului este minima, dar in epoca FED lucrurile se schimba drastic: 100 de dolari din 1913 au aceeasi greutate ca 2000 si ceva de dolari astazi.

Si chiar ma intrebam ce zic alti laureati ai Nobelului

In legatura cu solutia pentru criza economica. Si ma intreb asta de ceva vreme. Ma refer la altii in afara de Krugman si Stiglitz, ca pe ei ii vedem scrisi pe toate gardurile. Acum am aflat:

• Scăderea impozitării şi a cheltuielilor publice, pentru că acestea din urmă generează deficite care presupun creşterea fiscalităţii în viitor;
• Eliminarea subvenţiilor, a ajutoarelor şi a practicilor contabile care falsifică profitul şi deturnează alocarea resurselor către investiţii mai puţin productive;
• Reformarea sistemului financiar, prin eliminarea practicii rezervelor fracţionare şi desfiinţarea intermedierii financiare (atragerea de depozite de maturitate mai mică decât a creditelor acordate pe baza lor); aceste practici fac ca sistemul bancar să fie inerent instabil şi să tindă către declanşarea de panici, rezolvate pe spinarea contribuabilului.

Suna diferit, nu? Ideile apartin lui Edward Prescott si le-am gasit pe blogul Logica Economica. E bine ca mai auzim si alta melodie si ca nu toate instrumentele canta aceeasi partitura a interventionismului statal. Cu ocazia asta adaug si blogul LE in blogroll.

A inceput deja razboiul cu Iranul?

…se intreaba deja pe buna dreptate Justin Raimondo mentionand evenimentele din ultimul timp.

Si vesticii „civilizati” incalca tratatele, nu-i asa?

A trecut si Gay Festul fara incidente majore. Din pacate pentru ei, anul acesta au afisat un numar record de participanti (pentru o predictie amuzanta legata de tema, uitati-va aici).

Totusi, nu despre asta vreau sa vorbesc, ci despre participarea unor ambasadori la evenimente si declaratiile publice ale acestora.

Sa fim clari de la inceput: fisa postului de ambasador are anumite limitari. Limitari date de Conventia de la Viena (1961). Ambasadoria nu vine doar cu miere si lapte, aka imunitate politica, ci exista si o serie de obligatii. Sa vedem ce spune Conventia:

Article 41

1.Without prejudice to their privileges and immunities, it is the duty of all persons enjoying such privileges and immunities to respect the laws and regulations of the receiving State. They also have a duty not to interfere in the internal affairs of that State.

2.All official business with the receiving State entrusted to the mission by the sending State shall be conducted with or through the Ministry for Foreign Affairs of the receiving State or such other ministry as may be agreed.

Din nou despre optiuni politice

De data asta in contextul european.

Am gasit via adi ocs un fel de Political Compass axat pe alegerile europene. Am facut si eu testul si ca rezultat am aflat ca sunt undeva la medie intre partidele europene Libertas sau UK Independence Party si apropiat de Free Democratic Party of Switzerland. Dupa ce le-am citit ideologia astora din urma, mi-am dat seama ca imi seamana cu adevarat.

Nimic surprinzator pana aici, tinand ca sunt eurosceptic si apropiat de liberalism. Ca partide romanesti, singurul cu care as fi compatibil conform testului e PRM (desi fooooarte de departe). La asta pot raspunde doar cu „mda”.

Dovezile, dovezile?

„Domnul” Presedinte Basescu a aruncat si bomba: el nu e vinovat pentru promulgarea legii „hai sa dam 50% pentru profesori” fiindca a fost indus in eroare. Evident ca nu e vinovat, nici nu se putea altfel. Vinovati sunt… Tariceanu si Vosganian, care i-au trimis indicatori falsi, cum ca economia o duce bine si mai suporta o doza de populism.

Tinand cont ca Tariceanu a tot avertizat ca daca nu este grau, n-ai nici din ce sa faci spice, m-as mira sincer sa-i fi trimis lui conu Basescu mesajul: „da, ma, putem”. Nu zic c-ar fi imposibil, dar presedintele inca n-a produs vreo dovada, ci doar vorbe la Televiziunea Nationala.

Cred ca mai degraba situatia sta in felul urmator: Basescu din Pont, dupa ce a incercat sa se spele pe maini fara succes prin niste scuze tampite, acum arunca acuzele in tabara adversa.

Evident ca au si liberalii vina lor. Orice om planificat mai pune deoparte daca are parte de crestere. Ca doar o economie sanatoasa se bazeaza si pe e-co-no-mi-si-re. Din pacate, tare mi-e teama ca diversiunea lui Basescu va avea efect, lumea va incepe sa uite povestea si singurii care raman de fraieri sunt profesorii.

Inca un episod din saga „Fraieri in Romania”

Mda, Basescu isi cere …scuze pentru ca a trecut o lege tampita, irealizabila, fantezista, parca desprinsa din ceva utopie a lui Morus sau Campanelli. Adica, vezi, s-au trezit si ei acum ca nu au de unde sa majoreze salariile cu 50%, ptiu drace!

In conditiile astea, Tariceanu, care saracu’ avertiza ca nu este-nu este de unde, devine o mica Casandra a vremurilor noastre. Sau baietelul care urla lup, dar nimeni nu-l asculta. Desi, orice om cu cap, dar de fapt gresesc, orice om doar putin racordat la ce se intampla prin noiembrie in exterior isi dadea seama ca nu este ce sa mai dai. Ca banul nu se face din piatra.

In plus, cu ce ne incalzeste pe noi ca Basescu isi cere scuze? Ca e baiat-gigel? Ce, noi daca nu ne platim taxele merge cu scuze? Si acum imi amintesc cum mi-a venit acasa ordinul de executie silita pentru un cacatel de amenda pe troleu, la mai putin de doua saptamani dupa ce a trecut timpul legal in care o puteam plati. Urgent, urgent, statul nu prea sta cand e vorba sa ia, numai cand e vorba sa dea. Atunci sa vezi cum trece timpul!

Nu, de fapt suntem fraieri. Si mai ales profesorii. Faceti greva, da-ti-le naibii de teze, ca si asa nu sacrificati mai mult copiii nostri – viitorul Romaniei – decat a facut-o „clasa conducatoare” de douazeci de ani incoace. Sa traiti bine!

Pe dracu’.

Abramburite sunt caile Guvernului

Ecaterina Andronescu, actualul Ministru al Invatamantului si Cercetarii, a declarat azi cu aplomb:

„Ii asigur pe colegii profesori ca salariile vor ramane la nivelul la care sunt acum in asa fel incat sa ne respectam angajamentele pe care le avem”

Moldova – where? what? ..aa who?

Unde sunt Human Rights Watch si toate celelalte organizatii pentru drepturile omului?