Degeabatologie

sau arta de a fi degeaba. Disectii pe viu.

Mi se zicea ca…

with 5 comments

…statul nu distorsioneaza preturile. Chiar azi. Asa ca, hai sa analizam problema. Prima pe lista sunt bancile nationale care au discretie in tiparire de moneda. Ergo, in inflatie. Ma rog, nu ca ar fi singurul mod prin care s-ar face inflatie, ar mai fi si reducerea rezervelor minime obligatorii ale bancilor. Dar despre asta alta data.

Astazi despre FED, banca centrala din SUA, deoarece am informatii proaspete in privinta inflatiei si legatura ei cu FED-ul. Nu se pot trage concluzii irefutabile, dar corelarile sunt mult prea frumoase pentru a nu fi adevarate.

Informatiile de care vorbesc sunt aici si aici.

Primul articol spune cam asa: folosind un calculator al inflatiei/deflatiei in SUA, intre 1800 si 1852, momentul in care apare o protobanca nationala in aceasta tara, avem o deflatie groaznic de clara. Ce cumparai in 1800 cu 100$ costa abia 48$ in 1852. Intre 1853 – 1913 (anul infiintarii FED), devalorizarea dolarului este minima, dar in epoca FED lucrurile se schimba drastic: 100 de dolari din 1913 au aceeasi greutate ca 2000 si ceva de dolari astazi.

Adica, o paine costa astazi de 20 de ori mai mult decat in 1913. Stati linistiti, nu picati de pe scaune, nu s-ar explica printr-o calitate superioara sau mai stiu eu ce paine miraculoasa fortificata cu 50% din necesarul zilnic de zinc, niacina sau vitamina ce. E pur si simplu aceeasi paine, iar pretul consecinta inflatiei mici si constante care a aparut dupa FED.

Al doilea articol priveste putin mai departe si analizeaza doar doua perioade: pre-FED si FED. Intre 1776 si 1912, dolarul se apreciaza cu 11% fata de bunurile de consum. Adica, cu acelasi cantitate de dolari cu care cumperi o paine, dupa ce un mosneag ii baga la ciorap in 1776 si strastranepotul ii gaseste in 1912, se poate cumpara o paine si o zecime.

Totusi, cu banii pe care ii da strastranepotul pe o paine in 1912 un descendent de-al lui cumpara abia o douazecime. Adica fix coltul ala micut din capatul painilor feliate. Si fiindca o imagine spune mai multe decat o mie de cuvinte, va invit sa va uitati si la graficul ala frumos din articol.

Din pacate nu am prea multe informatii in privinta preturilor romanesti si variatia lor de-a lungul unei perioade suficient de lungi de timp pentru a trage o concluzie clara. Dar banuiesc ca n-oi fi singurul prostovan care a observat ca inflatia „oficiala” data de INS este cu vreo 2-3 procente mai mica decat cea adevarata. Si daca nici asta nu e distorsiune, atunci nu stiu ce e.

Va urma.

Anunțuri

Written by machiavellian

August 10, 2009 la 7:09 pm

5 răspunsuri

Subscribe to comments with RSS.

  1. Ops ! Inseamna ca avea dreptate bunicul…

    Alter Ego Blog

    August 18, 2009 at 7:11 pm

  2. Pai da, statul roman trebuie sa raporteze inflatii mici la hectar, ca sa-si respecte angajamentele (cred). In rest, parca ai vorbi de epoci ireale… 🙂 Ce bine era sa fii econom pe vremuri.

    Gamaliel Duze

    August 20, 2009 at 1:49 pm

  3. lol, pai nu e vorba neaparat de fed.

    gandeste-te la boom-ul demografic din secolul trecut si o sa vezi de ce e o asa mare cerere pentru dolar. plus ca a mai existat si un bretton woods, unde dolarul a devenit din moneda nationala a sua, moneda mondiala.

    fanitza

    August 20, 2009 at 1:50 pm

  4. P.S. L-am intrebat si eu pe profesorul de economie agrara daca e cineva care-i verifica pe astia de la INS si cica nu-i nimeni…

    Gamaliel Duze

    August 20, 2009 at 1:51 pm

  5. Fanitza, nu am separat perioadele pre si post Breton Woods ca sa nu incarc prea mult materialul de fata. Primul articol pe care l-am citat s-a uitat si la Bretton Woods:

    1800–1862 100 becomes 58.64

    1863–1913 100 becomes 80.36

    1914–1971 100 becomes 403.90

    1972–2008 100 becomes 509.17

    Evident, putem sa calculam si o inflatie medie anuala pentru perioadele astea:

    y = x * (1+i)^n, unde y = pretul acum, x = pretul atunci, i = inflatia medie, n = nr de ani, de unde rezulta ca

    ln y = ln x + n*ln(1+i) => ln (1+i) = ln(y/x) * 1/n => i = (e^(ln(y/x)*(1/n)) – 1

    Na, daca luam cele 4 perioade si inlocuim x, y si n cu valorile corespunzatoare, obtinem
    -0,857197077
    -0,436352496
    2,479355017 si respectiv
    4,497139006 %

    Dupa Bretton Woods, inflatia creste, dar exista clar inflatie din momentul intrarii FED. Eu zic ca tendintele sunt clare pe perioade. Poti vedea inflatia pe ani pana in 2007 in SUA aici:

    http://oregonstate.edu/cla/polisci/faculty-research/sahr/infcf17742007.pdf

    Situatia este aratata la nivel micro.

    Na, in legatura cu Romania, daca ma uit la produsele pe care le consum eu periodic de ani intregi, aplicand acelasi calcul imi iese 10-14% in functie de produs. Evident, nu am acces la preturile cosului pe care il folosesc ei, dar pute oricum. Si, hai sa fim seriosi, cand au anuntat INS-ul inflatie mai mare de 8% (ma refer la ultimii ani)?

    machiavellian

    August 20, 2009 at 6:32 pm


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: